Trimite și pe:

Prezentare

Direcţia Judeţeană Brasov a Arhivelor Naţionale
Program Sala de studiu: Luni: 12-15.30; Marţi, Joi: 8.30-17.30; Miercuri: 8.30-15.30; Vineri: 8.30-12.00
Program Relaţii cu publicul: Luni-Miercuri: 8.30-16-30; Joi: 8.30-18.30; Vineri: 8.30-15.30
Audienţe şef serviciu: Luni, Joi: 13.30-15.30

Sute de ani de istorie a acestor locuri se regăsesc în prețioasele documente din depozitele Arhivelor Brașovene. De la vechile pergamente în care erau înscrise privilegiile orașului Brașov și până la arhivele moderne sau contemporane găsim informații relative sau exacte asupra tuturor evenimentelor istorice importante din ultimii 650 de ani de existență a orașului Brașov.

Cel mai vechi document original din arhiva orașului Brașov, scris în limba latină, îl constituie privilegiul de bază acordat în anul 1353 de către regele Ludovic I al Ungariei, sașilor din districtul Brașov. Se referă la impozite, obligații militare, probleme juridice, folosirea în comun a pădurilor, apelor, pescuitului.

Găsim o serie de privilegii acordate de către domnii Țării Românești dar și privilegii voevodale sau ale autorităților transilvane, tratate de alianță, statute de breaslă, ordine sau porunci grupate de arhivarii orașului Brașov în colecții valoroase. Nume grele ale istoriei şi-au pus amprenta pe documentele aflate în arhiva Braşovului. Îi regăsim astfel pe domnitorii Ţării Româneşti în diferite perioade de timp Vladislav – Vlaicu (Vlaicu Vodă, 1368), Mircea cel Bătrân (1413), Dan al II-lea (1431), Vlad Ţepeş (1476), Vlad cel Tânăr (1511), Neagoe Basarab (1517) sau Mihai Viteazul (1600), îl regăsim pe Ştefan cel Mare (1458), domnul Moldovei.
(Evul mediu este caracterizat prin existenţa unor privilegii, pe baza cărora atât persoane fizice individuale cât şi colectivităţi primeau de la suveran diferite libertăţi, pe care îşi bazau existenţa şi funcţionarea.)

Şi pentru că arhiva braşoveană este cunoscută îndeosebi pentru Scrisoarea lui Neacşu din Cîmpulung, actul fiind cunoscut ca cel mai vechi document scris în limba română care s-a păstrat în ţara noastră, vom începe prin a spune că acest act a fost descoperit de către arhivarul oraşului Brașov, Friederich Stenner, şi valorificat de marele istoric Nicolae Iorga. Documentul a fost publicat pentru prima oară în anul 1900.

Reprezintă o coincidență interesantă faptul că, anul în care Neacșul din Câmpulung trimite această scrisoare judelui primar al Brașovului, respectiv 1521, este același cu anul nașterii oficiale al bastionului fierarilor, care, avea să devină sediul arhivei orășenești și ulterior al Arhivelor Naționale Brașov. Spațiul în care documentul urma să-și găsească prețuire și adăpost.

În urma primului război mondial datorită schimbărilor produse în vederea protejării arhivelor în special din Transilvania, Ministerul de Interne a emis o circulară către toți prefecții din țară prin care a dispus apoi ca atât arhivele judeţelor cât şi cele ale comunelor să fie transportate la centrala din Cluj. Numai datorită bunăvoinței prefectului de atunci al orașului,Ion Baiulescu cât și ca urmare a demersurilor făcute de Fritz Schuster, sau influenţei lui Friederich Stenner arhiva oraşului Braşov este mutată din Casa Sfatului unde se afla încă din anul 1876 (după reforma din administrație), în fostul Bastion al fierarilor, actualul sediu al Serviciului Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale. (Fritz Schuster,. Arhivarul orașului Brașov în perioada 1916-1927; Născut în anul 1851, Friederich Stenner a fost între 1878-1903 arhivar al oraşului Braşov, ulterior fiind ales senator, până în anul 1910 când este ales prim senator sau locţiitor al primarului funcţie din care iese în pensie în anul 1914. Sprijinitor al arhivelor braşovene, le-a făcut cunoscute publicului prin activitatea de valorificare a bogatului tezaur documentar. Stenner în afară de preocupările arhivistice propriu zise, a avut realizări importante şi în privinţa dotării arhivei cu mobilier şi utilaje specifice. care încă din primii ani ai activităţii sale a propus adaptarea Bastionului Fierarilor - pentru a fi depozit de arhivă în locul Casei Sfatului, devenită neîncăpătoare. Abia spre sfârşitul vieţii, în vara anului 1923, propunerea lui Stenner a fost realizată.)

De remarcat că acest local, atribuit în anul 1923 arhivelor braşovene, reprezintă prin stabilitate, locul cu cea mai mare durată de păstrare a unei arhive în cadrul instituţiei Arhivelor Naţionale.

Cea mai veche mențiune despre organizarea arhivei brașovene care confirmă existența privilegiilor o găsim în anul 1476. O atenție mai mare se acordă arhivelor în a doua jumătate a secolului XIX, odată cu creșterea numărului de acte emise în oraș. Evoluția a fost spectaculoasă. De la aproape 500 de înregistrări în 1772, la peste 9200 la jumătatea sec. XIX și la aproape 18000 pe an la sfârșitul aceluiași secol.

În anul 1930, Arhiva braşoveană a fost reorganizată printr-un regulament, dându-i-se denumirea de Arhiva Istorică a Municipiului Braşov, cu menirea de a satisface în primul rând cerinţele administraţiei orașului. În anul 1939 a luat fiinţă Direcţia regională a Arhivelor Statului în subordinea Ministerului Învăţământului, raza de competență a instituției extinzându-se și asupra județelor Trei Scaune, Tîrnava și Mureș. În anul 1951 Arhivele Statului au trecut la Ministerul de Interne instituția brașoveană fiind mai întâi serviciu regional iar, din anul 1969, filială județeană. Din anul 1996, instituția are denumirea de Direcția Județeană Brașov a Arhivelor Naționale funcționând în baza Legii 16/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 358/2002, respectiv prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 39/2006.

Ca urmare a restructurărilor intrate în vigoare la 25 noiembrie 2009, direcţia judeţeană a devenit serviciu judeţean.

În urma preluărilor de arhivă făcute în a doua jumătate a secolului XX, instituția a devenit un depozitar însemnat de documente de pe raza județului Brașov, cantitatea totală a acestora fiind de cca 10000 m.l. poliță raft. O bibliotecă incluzînd peste 70000 volume se adaugă valorilor gestionate de arhivele brașovene. Găsim un incunabul venețian de la 1496, un exemplar din scrierile lui Johannes Honterus (1539, Sententiae ex omnibus operibus divi Augustini decerplae) sau un Triod Penticostar din perioada lui Coresi, din anul 1558. Un număr mare de (familia Elzevir librari și tipografi olandezi, în perioada 1592-1687 au publicat peste 2000 de lucrări ale autorilor clasici contemporani), elzevire cât și multe alte publicații au făcut ca arhiva brașoveană să fie cunoscută peste hotare. O colecție impresionantă a ziarelor brașovene, românești, germane sau maghiare care au funcționat pe teritoriul orașului Brașov, fac obiectul de studiu al multor cercetători în deslușirea tainelor trecutului din secolele XIX-XX.

De la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX datează și o colecție a celor mai interesante fotografii ale orașului, alcătuită în bună parte de arhivarul Friederich Stenner.

Pe lîngă colecții de documente istorice, cele mai valoroase fiind desigur cele constituite de-a lungul anilor de arhivarii Brașovului și care se regăsesc în fondul Primăria Brașov, baza documentară a arhivei brașovene este formată din fondurile arhivistice preluate de la creatori și deținători și care acoperă o gamă largă de domenii de activitate. Găsim fonduri administrative, notariale sau judecătorești, culturale școlare, fonduri economice sau bancare, fonduri din domeniul sănătății. Există pe pagina de internet a Arhivelor Naționale, la secțiunea dedicată Serviciului Județean Brașov, lista fondurilor și colecțiilor gestionate de instituția brașoveană (în număr de 598).

Serviciul Județean Brașov al Arhivelor Naționale asigură valorificarea documentelor din depozitele proprii și prin eliberarea de copii sau extrase după documentele pe care le gestionează: acte de stare civilă, de școlarizare, de vechime în câmpul muncii sau pentru recalcularea pensiilor, de drepturi patrimoniale sau acte juridice. Cererile pentru eliberarea actelor vor fi depuse la Biroul de Relaţii cu Publicul unde, în decurs de max 30 de zile, conform reglementărilor legale în vigoare, va fi eliberat răspunsul. Acesta se poate concretiza în certificate, copii sau extrase legalizate, în cazul în care se găsesc actele solicitate, în răspunsuri negative sau redirecționări către alte instituții în cazul în care documentele nu se află în custodia Arhivelor Naționale.

O activitate importantă a Arhivelor Naționale o constă activitatea de control la creatori și deținători. Se pot executa mai multe tipuri de control, respectiv control de fond când se urmărește întreaga problematică arhivistică: condițiile de păstrare – conservare, stadiul de prelucrare arhivistică a documentelor, modalități de valorificare a documentelor, responsabilități; control tematic cînd se urmărește o singură problemă din cele expuse; verificarea lucrărilor de selecționare sau modalitatea de întocmire a nomenclatorului arhivistic. Există obligativitatea întocmirii unor acte de uz intern, cu caracter normativ, cum ar fi nomeclatorul arhivistic. Acesta se realizează în strânsă concordanță cu schema de organizare a instituției astfel încât să cuprindă toate categoriile de documente create sau gestionate la un moment dat grupate pe probleme și termene de păstrare. Nomenclatorul arhivistic stă la baza constituirii dosarelor. Documentele cu termen de păstrare permanent vor fi predate Arhivelor Naționale conform legislației arhivistice în vigoare, la termene cuprinse între 20 şi 100 de ani de la crearea acestora. Anual sau ori de câte ori este nevoie se procedează la selecționarea documentelor cu termen de păstrare expirat.

Și pentru că spațiul nu se dilată în vreme ce cantitatea documentelor preluate de către Arhivele Naționale crește proporțional cu timpul, la un moment dat, depozitele de arhivă devin neîncăpătoare. A fost până nu demult și cazul Arhivei brașovene, care din anul 1923 și până în prezent nu a beneficiat decât de ansamblul de clădiri din str. George Barițiu nr.34, devenite neîncăpătoare încă de la începutul anilor 2000.

Prin grija instituției prefectului și în special cu ajutorul domnului prefect Ion Gonțea și a domnului subprefect Carol Ambrus, Serviciul Județean Brașov al Arhivelor Naționale benecificiază de un nou spațiu pentru depozitarea documentelor, în completarea celui existent, împlinindu-se astfel un deziderat al arhiviștilor brașoveni. Acesta este localizat în Brașov, Str. Turnului nr. 5 și ne asigură o capacitate maximă de depozitare arhivă de cca 12000 m.l. poliță raft. Clădirea, cu o suprafață de cca 2700 m.p., este o fostă hală industrială compartimentată astfel încât să satisfacă necesitățile unei arhive moderne. Pentru comunitatea brașoveană darea în folosință a acestui spațiu instituției Arhivelor, este un câștig imens pentru o lungă perioadă de timp; Eforturile noastre se vor canaliza în viitor pe amenajarea spațiului existent cu mobilier de arhivă adecvat și pe crearea optimă a condițiilor de păstrare-conservare a documentelor. De asemenea pe preluările de documente cu termen de păstrare permanent de la creatori și deținători conform legislației arhivistice în vigoare.

Ne confruntăm în continuare, ca toate instituțiile de altfel, cu probleme în asigurarea logisticii necesare desfășurării în bune condiții a activității sau cu probleme de subdimensionare a personalului angajat. La ora actuală, în cadrul Serviciului Județean Brașov al Arhivelor Naționale există un număr de 15 persoane angajate care trebuie să răspundă cu promptitudine și competență cerințelor tot mai numeroase ale societății românești. Multitudinea lucrărilor pe care trebuie sau ar trebui să le rezolve ar justifica pe deplin suplimentarea personalului SJAN Brașov în viitor.

Și pentru că am adus vorba despre viitor iată cîteva din proiectele pe care urmează să le punem în aplicare: realizarea repertoriului arhivistic județean al fondurilor și colecțiilor deținute de SJAN Brașov ca parte integrantă a repertoriului arhivistic național și punerea acestuia la dispoziția publicului prin intermediul internetului.

Brașovul alături de Cluj, face parte ca centru pilot în proiectul „Sistem informatic integrat pentru gestiunea serviciilor oferite clienților Arhivelor Naționale", proiect cu finanțare europeană prin care se urmărește atît digitalizarea arhivei cît și îmbunătățirea serviciilor oferite de Arhivele Naționale.