"Aisberg" prima revista murala din Brasov recomandat

Lansarea revistei "Aisberg", prima revista murala din Brasov, are loc miercuri, 29 februarie 2011, de la ora 13, la Centrul Cultural Reduta.
De la ora 14:45 are loc prezentarea traseului de lectura: Centrul Cultural Reduta - Biblioteca Judeteana George Baritiu, urmata de proiectia filmului documentar "Un arbore la mijloc de lumi: Constantin Brancusi" in Bastionul Postavarilor.

Recursul direct la revista muralã de avangardã Aisberg cred cã este singurul mijloc adecvat pentru completarea cadrului de lecturã în rândul tinerilor si adultilor. Aceste pagini atasate principalelor monumente istorice ale Brasovului contin mãrturisiri publice asupra relatiilor de interferentã ale culturii române cu alte ecouri avangardiste mondiale. Salut si consider oportun acest proiect cultural care exprimã o nouã sensibilitate, esential modernã, citadinã, multiformã, asumatã de o nouã poeticã dinamicã, experimentalã. - Marius Cisar, directorul proiectului RMA

Un arbore la mijloc de lumi: Constantin Brâncuşi

Film documentar artistic de 33 de minute, 2009
Premiul I pentru cel mai bun multiplicator de informaţie culturală europeană din Transilvania de Nord, Cluj-Napoca, 2010
Producător şi regizor: Horia MUNTENUŞ
Imaginea: Horia Muntenuş, Alin Suotean, Dan Drăguşin
Montajul: Gabriela Cristea, Sorin Bogdan Bocică
Editor: Horia Muntenuş
Narator: Vasile Tomoiagă
Aforismele lui Constantin Brâncuşi în rostirea lui Nucu Pandrea
În rolul lui Constantin Brâncuşi: Nucu pandrea
În rolul tânărului jian: George Drăghescu
Copilul: Florin Marian
Cu participarea Ansamblului „DOINA” al Palatului Copiilor din Cluj-Napoca, direcţia coregrafică Ioan Motoc şi Camelia Motoc
Asistenţa tehnică în platou: ing. Aurel Marian şi ing. Traian Abrudan

Despre proiectul RMA

Proiectul RMA se bazează pe reînvierea unei tradiţii avangardiste a „revistei murale”, pus în aplicare pentru prima dată în noaptea de 25 noiembrie 1921 de tânărul Jorge Luiz Borges, proaspăt întors în Buenos Aires. Ideea înfiinţării unei „reviste murale” în Buenos Aires, intitulată Prisma, a constituit o modalitate creativă de promovare a mişcării avangardiste într-un spaţiu cultural dominat de decadentism, constituind calea prin care principiile mişcării ultraiste spaniole au pătruns în Argentina.

În condiţiile unor lupte intestine specifice spaţiului literar cultural autohton, atât la nivel naţional şi regional cât şi la nivelul centrelor culturale, printre care şi Braşovul, promovarea şi susţinerea unui proiect de reincludere în spiritul valorilor autohtone, în manieră avangardistă, a creaţiei contemporane este de strictă necesitate. Prin intermediul acestui proiect se intenţionează nu doar acţiunea de polarizare a creaţiei culturale autohtone, ci şi deschiderea, în manieră sincronă, spre creaţia literară occidentală/europeană. O cale de punere în valoare a unei asemenea proiecţii, a unei publicaţii culturale de avangardă, care să fie produsă (şi) în Braşov şi care să răspundă necesităţii de manifestare culturală a intelighenţiei locale este cea a mişcării culturale Aisberg.
Născută dintr-o aparentă acţiune de protest împotriva unor tendinţe de stagnare în literatura română, acoperite de particula autodefinitorie „post-”, mişcarea culturală Aisberg şi-a propus, pe de o parte, recuperarea decalajului de sincronicitate în câmp teoretic cu mişcările culturale actuale (în special cu cele occidentale, europene), pe de alta reîntoarcerea la sistemele autentice de valori, specifice spaţiului de producere. Instrumentul de promovare a concepţiei privitoare la necesitatea alinierii la tendinţele culturale actuale cu instrumente autohtone l-a constituit revista omonimă de avangardă literară, concentrând scriitori ardeleni de diverse generaţii - în ciuda conflictului inter-generaţional formal „propovăduit” de adepţii structurării decadice a literaturii române contemporane: generaţiile ’60, ’70, ’80, ’90 şi (20)00 -, în jurul a trei centre culturale importante, definite drept „piloni spirituali de forţă” în ceea ce priveşte noul construct: Braşov, Cluj-Napoca şi Baia Mare. Publicaţia, apărută între 2005 şi 2008, a stârnit numeroase controverse privitoare la poziţionarea fermă şi la demersul fără echivoc în raport cu efectul turbionar pe care îl resimte literatura română contemporană, incapabilă să se regrupeze şi să construiască un parcurs propriu, similar marilor literaturi occidentale. Ea s-a bucurat de aprecierea criticii (în general, a criticii autohtoniste), care a salutat apariţia unui „nou curent literar” (sau, sub marca preconceputei organizări a literaturii române, a unei „noi generaţii literare”), a unei „Şcoli Neconvenţionale” de literatură şi, implicit, a unei mişcări culturale asociate, respectiv a unei noi grupări, „gruparea aisberghistă”, dar a cunoscut şi reacţii adverse, manifestate în special prin critica de budoar. Mişcarea a propus publicarea tuturor textelor critice la adresa publicaţiei Aisberg în paginile acesteia, într-un supliment intitulat Titanic, dar aceste texte au întârziat să apară.

Dacă nu îi putem ura „vânt bun din pupa”, putem măcar spera ca de Aisberg să spargă, pentru început, cel puţin tipare.

Etichete:

cultura , Centrul Cultural Reduta , Biblioteca Judeteana , lansare de revista , RMA , Revista murala Aisberg , Aisberg , Constantin Brancusi , Bastionul Postavarilor , Un arbore la mijloc de lumi