Filarmonica Brasov sustine un concert simfonic la Cercul Militar, joi, 4 decembrie, (ora 19), sub conducerea dirijorului CRISTIAN OROSANU. Programul simfonic va propune intalnirea cu capodopere ale muzicii baroce si romantice: cele patru concerte pentru vioara si orchestra ANOTIMPURILE de A. Vivaldi (in interpretarea violonistului GABRIEL CROITORU, care va canta pe renumita vioara ce a apartinut lui G. Enescu) si Serenada op. 44 de A. DVORAK.
„L-am vazut pe Vivaldi compunand un concert
mai repede decat un copist i-ar fi putut copia manuscrisul... !"
(Unul dintre prieteni, despre A. Vivaldi)
Antonio Vivaldi (1678-1741) a fost unul dintre cei mai importanţi compozitori ai epocii baroce, celebru inca din timpul vietii sale, dar cu o existenta controversata care nu a incetat sa se reflecte in creatiile sale ce au facut inconjurul lumii. Probabil unul dintre cei mai prolifici creatori si un mare virtuoz al viorii, Vivaldi a compus mai mult de cinci sute de concerte care i-au adus faima alaturi de opere, lucrari vocale religioase si opusuri instrumentale.
J. S. Bach a fost unul dintre cei care au apreciat cel mai mult activitatea sa muzicala, transcriind zece dintre lucrarile lui concertante, admirand arta sa melodica, prospetimea si vivacitatea sonoritatilor sale. Vivaldi, ca si J. S. Bach, a fost el insusi unul dintre promotorii concertului violonistic in cadrul caruia solistul se detaseaza din ansamblul orchestral, depasind astfel cadrul concertului grosso: astfel avea sa ia nastere concertul solistic clasic.
Concertele pentru vioara si orchestra „Cele patru anotimpuri" RV 271 ocupa primele patru pozitii din seria de 12 lucrari op. 8. Publicate la Amsterdam in anul 1725, ele deschid ciclul intitulat „Il cimento dell'armonia e dell'invenzione". Deosebindu-se de majoritatea concertelor sale dedicate viorii si orchestrei, acestea au un aspect programatic, ilustrand secvente ale fiecarui anotimp: fiecare concert era insotit de un anumit sonet ce aparea tiparit in partitura viorii, fiecare adoptand tema unui anotimp. Autorul acestor poeme a ramas necunoscut pana astazi, existand speculatii conform carora insusi Vivaldi ar fi fost autorul lor.
„As fi fericit daca as avea macar o data
una din ideile muzicale cu care este înzestrat intotdeauna
Antonin Dvorak".
(J. Brahms)
Cehii si slovacii se numara printre popoarele care si-au promovat folclorul national la sfarsitul secolului al XIX-lea si in cel de-al XX-lea in planul simfonic, care i-a permis universalizarea sa. Insusi Bartok a fost printre cercetatorii care au acordat o importanta deosebita acestui fenomen muzical autentic, culegand si prelucrand folclor din aceste regiuni. Frumusetea melodica, profilul muzicii de dans isi au originea in cantecul eroic din secolul al XV-lea, in preajma razboaielor husite, cand patriotii cehi au ridicat steagul rascoalei impotriva unui regim asupritor.
Nu departe de Praga, tot pe malul Vltavei, s-a nascut Antonin Dvorak in anul 1841. Dansurile slave, Uvertura husita, simfoniile sunt doar cateva dintre lucrarile care i-au consolidat reputatia, alaturi de muzica sa de camera. Incepand din anul 1891, Dvorak a devenit profesor al Conservatorului din Praga. Serenada op. 44 in re minor a fost compusa in anul 1878 si este dedicata instrumentelor de suflat, violoncelului si contrabasului, fiind expresia elevata a simtului deosebit cu care Antonin Dvorak a articulat muzica sa simfonica si camerala.
Repetitia generala cu public va avea loc in aceeasi zi, la ora 10, in aceeasi locatie, intrarea fiind libera. Biletele se gasesc la Filarmonica sau cu o ora inaintea inceperii concertului, la Cercul militar. Pretul unui bilet este de 20 RON (pret redus 10 RON). Biletele pentru liceeni au pretul de 3 RON.