Filarmonica Brasov are placerea de a va invita la concertul simfonic ce se va desfasura joi, 22 ianuarie 2009 pe scena Cercului militar (ora 19), sub conducerea dirijorului OVIDIU DAN CHIRILA, solist fiind violonistul VLAD STANCULEASA.
Programul simfonic va propune intalnirea cu capodopere ale repertoriului clasic si modern :
- S. Prokofiev - Suita „Romeo şi Julieta" (selecţiuni)
- S. Prokofiev - Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră op. 63 în sol minor (1935)
- L. van Beethoven - Simfonia a VII - a op. 92 în La major (1812)
„Avem timp pentru toate...
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim".
(Octavian Paler-„Avem timp")
Culturile nationale din prima jumatate a secolului al XX-lea au reflectat conditia pluristilistica adoptata de muzica in pragul modernitatii acute. Serghei Prokofiev s-a inscris in acest context printr-o abordare personala a actului muzical, prin temperamentul, lirismul si ironia care caracterizeaza majoritatea creatiilor sale. Muzician complex (compozitor, pianist si dirijor), contemporan cu Debussy si Enescu, Prokofiev a dat nastere unei creatii de mare originalitate, nonconformista. Alaturi de simfonii, Prokofiev a fost autorul multor lucrari orchestrale ce-i dovedesc maiestria: suite, poeme, uverturi, fantezii, divertismente, unele extrase din muzica sa de scena, de film, din opere si balete. Dintre acestea, cele trei suite intitulate „Romeo si Julieta" au fost compuse in anul 1936 (suita 1 şi a 2-a op. 64) şi în 1946 (suita a 3-a op. 101).
Limbajul sau „capabil sa exprime emotii puternice" (dupa destainuirea sa) s-a materializat mai ales in domeniul simfonismului, dar şi in cadrul celor cinci concerte dedicate pianului si orchestrei, in cele doua concerte pentru vioara si orchestră si in cele doua lucrari pentru violoncel si orchestra. Cel de-al doilea concert pentru vioara si orchestra op. 63 in sol minor a fost scris la aproape 20 de ani de la prima sa lucrare concertanta dedicata viorii; in 1935, lirismul prokofievian se maturiza, alimentandu-se din filonul nostalgiei specific rusesti.
"Muzica e climatul sufletului meu: acolo infloreste totul" - spunea L. van Beethoven, numind muzica "arta sfanta". Simfonia a VII-a op. 92 in La major se inscrie în seria lucrarilor al căror gen Beethoven l-a abordat mai tarziu, în 1792. Din anul 1808 (cand avusese loc premiera simfoniilor a V-a si a VI-a) aveau sa se scurga patru ani pana cand sa se auda ecourile unor noi simfonii beethoveniene: simfonia a VII-a (preponderent exuberanta) si a VIII-a (de o limpezime haydniana), ambele expresii ale unei stari de spirit linistite si ale unei vointe arhitectonice clasice.
Repetitia generala cu public va avea loc in aceeasi zi, la ora 10, in aceeasi locatie, intrarea fiind libera. Biletele se gasesc la Filarmonica sau cu o ora inaintea inceperii concertului, la Cercul militar. Pretul unui bilet este de 20 RON (pret redus 10 RON). Biletele pentru liceeni au pretul de 3 RON.