„O oră cu Matei Vişniec” în mansarda Casei Baiulescu recomandat

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania” vă invită vineri, 9 martie 2012, la orele 17, în Mansarda Casei Baiulescu, în cadrul „Serilor Bariţiu”, la întâlnirea  „O oră cu Matei Vişniec”.

Cunoscutul scriitor român, stabilit în prezent la Paris, va dialoga cu publicul prezent şi va lansa trei din ultimele sale volume publicate în anul 2011:

• "Dezordinea preventivă"-  roman
• "La masă cu Marx"-  poeme 
• "Scrisori de dragoste către o printesă chineză" -  proză poetico-erotică

Volumele vor fi prezentate de către:

• Andrei Bodiu
• Adrian Lăcătuş
• Mihai Ignat

Matei VIŞNIEC - poet, dramaturg, romancier, jurnalist, membru al mai multor uniuni de creaţie în România şi în Franţa

• Uniunea Scriitorilor din România
• Société des Auteurs et Compositeurs Dramatiques (Franţa)
• Ecrivains Associés du Théâtre (Franţa)
• Société des Gens de Lettres de France

Născut pe 29 ianuarie 1956 în Bucovina, la Rădăuţi, oraş fabulos tăiat în două (cu tot cu cimitir) de o cale ferată care reprezintă pentru autor axa de simetrie a universului. Oraşul este descris pe larg în romanul publicat de Matei Vişniec la Cartea Românească şi intitulat "Cafeneaua Pas-Parol". Mama, Minodora, a fost educatoare, tata, Ioan, a fost funcţionar.

A debutat cu poezie în clasa a patra cînd a versificat o fabulă de La Fontaine. Ulterior a descoperit în literatură un spaţiu de libertate şi s-a hrănit cu pagini din Kafka, Dostoievski, Camus, Poe, Hemingway, Oscar Wilde, Nichita Stănescu şi mulţi alţi scriitori nealteraţi de realismul socialist. I-au plăcut foarte mult suprarealiştii, dadaiştii, povestirile fantastice, teatrul absurdului şi al grotescului, poezia onirică şi chiar teatrul realist anglo-saxon, pe scurt, aproape totul cu excepţia realismului socialist.

Studiază la Bucureşti filozofia şi devine foarte activ în sînul generaţiei 80, fiind membru fondator al Cenaclului de luni. Crede în rezistenţa culturală şi în capacitatea literaturii de a demola totalitarismul. Crede mai cu seamă că teatrul şi poezia pot denunţa manipularea omului prin "marile idei", precum şi spălarea creierelor prin discursurile ideologice.

Inainte de 1987 se afirmă în România prin poezia sa epurată, lucidă, scrisă cu acid. Incepînd din 1977 scrie piese de teatru care circulă masiv în mediul literar, dar care sunt interzise pe scenele profesioniste. Proza sa rămîne însă una de sertar, precum romanul "Cafeneaua Pas Parol" scris în 1982/1983 şi publicat abia după căderea lui Ceauşescu.

In septembrie 1987 părăseşte România cu o viză de turist, ajunge în Franţa unde cere azil politic. Incepe să scrie în limba franceză, lucrează la BBC între 1988 şi 1999, apoi începe să lucreze pentru Radio France Internationale. Devine cetăţean francez în 1993, dar îşi păstrează şi cetăţenia română.

Din 1987, de cînd trăieşte în Franţa, piesele sale au traversat frontierele şi numele său s-a aflat pe afişe în aproximativ 30 de ţări. El este însă şi autorul unei proze pe care unii critici o consideră atipică. Un prim roman, Cafeneaua Pas-Parol, scris în 1983, n-a văzut lumina tiparului decît după căderea comunismului. Sindromul de panică în oraşul luminilor  a fost unul dintre cele mai apreciate romane ale anului 2009 si a primit premiul revistei Observator Cultural. Matei Vişniec a mai publicat, în 2010, romanul Domnul K eliberat scris în 1988 în primul an al exilului său parizian, roman pe care a aşteptat mai bine de 20 de ani înainte de a-l încredinţa tiparului.

PREMIUL EUROPEAN acordat în 2009 de Societatea Autorilor si Compozitorilor Dramatici din Franta pentru întreaga activitate. In România i s-a decernat de mai multe ori Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Dramaturgie. A obinut deasemenea Premiul UNITER si Premiul pentru dramaturgiei al Academiei Române.

Privire generală în 2012:

Piesele lui Matei Vişniec sunt traduse în a proape 30 de limbi. Unele au fost montate în teatre importante din Europa: Teatrul Rond Point des Champs Elysées la Paris, Teatrul Stary din Cracovia, Teatrul Piccolo din Milano, Teatrul Regal din Stokholm, Teatrul Young Vic din Londra, Teatrul Naţional din Istanbul, Teatrul Maxim Gorki din Berlin, Teatro Stabile din Catania (Sicilia)…  

După căderea comunismului în 1989 Matei Vişniec devine unul dintre autorii cei mai jucaţi în România, cu spectacole create pe toate scenele naţionale (Bucureşti, Iaşi, Cluj, Craiova, Timişoara), precum şi în alte numeroase oraşe. Numeroase piese radiofonice realizate de Teatrul Naţional Radiofonic.

Apariţii editoriale recente:

la Editura Cartea Românească

• PĂIANJENUL ÎN RANĂ (teatru), 2007
• GROAPA DIN TAVAN (teatru), 2007
• OMUL PUBELĂ. FEMEIA CA UN CÎMP DE LUPTA (teatru), 2007
• CAFENEAUA PAS-PAROL (roman), 2008
• SINDROMUL DE PANICĂ IN ORAŞUL LUMINILOR (roman), 2009
• DOMNUL K. ELIBERAT (roman), 2010
• DEZORDINEA PREVENTIVĂ (roman), 2011

la Editura Paralela 45

• ORAŞUL CU UN SINGUR LOCUITOR (antologie de poezie), 2005
• MANSARDĂ LA PARIS CU VEDERE SPRE MOARTE (teatru),   2005
• OMUL CU O SINGURĂ ARIPĂ (teatru), 2006
• ISTORIA COMUNISMULUI POVESTITĂ PENTRU BOLNAVII MINTAL (teatru), Paralela 45,  2007
• IMAGINEAZĂ-ŢI CĂ EŞTI DUMNEZEU (teatru), 2008
• OCCIDENT EXPRESS & DESPRE SENZAŢIA DE ELASTICITATE CÎND PĂŞIM PESTE CADAVRE (teatru), 2009
• OMUL DIN CERC (antologie de teatru scurt)

la Editura Humanitas

• MAŞINĂRIA CEHOV & DESPRE FRAGILITATEA PESCĂRUŞILOR IMPĂIAŢI (teatru), 2008
• SCRISORI DE DRAGOSTE CĂTRE O PRINŢESA CHINEZĂ (proza poetică), 2011

Etichete:

cultura , Facultatea de Litere , Biblioteca Judeteana , Biblioteca George Baritiu , O ora cu Matei Visniec , Casei Baiulescu , Matei Visniec , Serile Baritiu