In memoriam, Sorin Ioan Apan

3334 1

Trimite și pe:

Prezentare

Ieri, pe 7 august, 2012, s-a dus la Domnul unul dintre cei mai de seama Magistri ai Brasovului.
L-am cunoscut pe profesorul Sorin Ioan Apan, acum 4 ani, când am fost în aceeasi delegatie la Festivalul de Crăciun de la Nurnebrg. Unul dintre cele mai frumoase si spectaculoase, la întrecere cu cel de la Viena sau alte mari orase occidentale. Stiam de activitatea d-lui profesor, de minisatul Sf. Andrei de mai multi ani, ca brasovean si ca pasionat-iubitor de traditii si obiceiuri populare.
Dar acea săptamână, petrecută în aproierea Magistrului, a fost de neuitat. Eu, împreună cu o colegă de la muzeu am fost la Nurnberg si am vernisat o expozitie dedicată Brasovului de altădată în cărti postale ilustrate. O expozitie care a fost semnată, ca tematică zic de alt nume important al Brasovului cultural, arhivistul si cercetătorul Gerot Nussbacher. Nu pot uita discuttiile pe autocar, contrazicerile si opiniile pe care le-am împărtăsit cu maestrul Apan si cu cei circa 35 de elevi si studenti fosti si actuali continuatori ai mini-satului. Am fost invitati de d-na Mariane Alexie-Renau. Am fost si am stat cu minisatul mai tot timpul, au încântat festivalul si pe scena si pe stradă. Erau sute, mii de germani, dar si străini care stăteau si admirau, fotografiau, desi poate nu întelegeu limba, dar colindele si basmul miturilor, e acelasi, e asa zisul limbaj universal, ce vine din interiorul fiintei noastre. Rapsozii d-lui Apan, acesti ambasadori culturali ai României si ai Brasovului au încântat o lume întreagă. Au văzut străinii muzică, dans si obiceiuri ce la ei, s-au pierdut, demult deja. Am fost primiti si de primarul orasului, care stiu că e înfrătit cu Brasovul si câte nu se pot face si la capitolul investitii economice, dar asta e altă discutie. Am văzut lacrimi în ochii celor peste 2000 de sasi si svabi, multi încă cu dorul transilvan în sufeletele lor, atunci când au cântat colinde minisatul condus de Apan în cea mai mare biserică a orasului medieval.

Sunt foarte multe de povestit numai din acest ”episod” german, al faptelor si purtărilor maestrului Apan, dar nu e timp si loc acum. Am văzut ieri la înmormantarea acestui Om, sute de oameni, si avea dreptate părintele Cristian, când zicea cu lacrimi în ochi, fiecare, din cei circa 500 de oameni, l-am cunsocut, am fi putut spune câteva cuvinte despre profesorul Apan. A participat si a luat cuvântul si unul dintre cei mai mari intelectuali români, Horia Roman Patapievici, care a fost coleg, de facutlate si armată cu maestrul Apan. Patapievici a vorbit foarte frumos despre Apan, amintiri si evolutia în trei stări a lui Apan. Am văzut ieri si 24 de preoti ce au participat la slujba de la Seminarul Teologic, pe care, acum câtiva ani la si condus cel plecat asa devreme dintre noi. După ultimul drum, sus la cimitirul de la biserica Sfânta Treime, copiii, zecile de copii, mari si mici, dar si câtiva preoti nu se mai dădeau dusi. I-au si cântat, ultimele cântece, Magistrului lor. Plăngeau si cântau. A murit si s-a dus , ieri, un Suflet al Brasovului si al României, un patriot adevărat. Acesti copii, ai minisatului rămân, cum zicea si Apan, sunt împărati si împăratese, cand cântă în costume populare. A fost ieri evocat profesorul brasovean si de protopopul Brasovului, preotul Benga, care a condus slujba de înmormântare si care a mărturisit că Apan i-a influentat cariera si drumul spre preotie. Dar câti nu au fost călăuziti în viată de Maestru?! multi, poate cei mai multi prezenti acolo si multi altii.
Nu am văzut nici un politican la înmormantare, mai putin consileirul Alexandru Macedonschi. Unde erau, de ce nu au venit??!. A fost doar o televiziune, RTT. Am fost dezamăgit...Politrucii vin doar să ceară, să se folosească de numele si brandul cum s-a zis, al profesorului, atât. Sper, asa cum a propus si părintele protopop, ca minsatul să continue, acesta ar fi cel mai mare vis si dorintă a lui Sorin Ioan Apan.
Sper ca autoritătile locale să sprijine cumva permanent si familia, cei doi copii mici care au rămas după plecarea sa.
Sunt încă multe de spus, nu mai e loc si spatiu acum, cert este că ne-a părasit un Om adevărat, cum zice cântecul maramuresan, locul de unde e originar Apan si nu pot încheia decât tot cu, cuvintele Maestrului: ”Tu! Ne vei însoti în Duhul Iubirii ce ne leagă. Nu trei zile, nu nouă, nu patruzeci, nu un an, Nu sapte, nici până la sfârsitul zilelor noastre Pământesti...ci ETERN”, Sorin Ioan Apan, ”tie Scumpe Alexandre”.

Articol furnizat de Prof. Ovidiu Savu.