Ura, Ura, 1 decembrie, ziua nationala a Romaniei

Imi vine foarte greu sa scriu cateva randuri despre aceasta asa zisa "sarbatoare" nationala. Daca la 1 decembrie 1981 la Alba Iulia poporul roman avea motive de sarbatoare si speranta, intr-un final de 2006 lucrurile stau cam la polul opus. 17 ani de la revolutia din 1989 si suntem inca in ceata, poate una ceva mai colorata, insa tot densa ramane. 1 decembrie, Ziua nationala a Romaniei se sarbatoreste incepand din '89, fiind considerata poate o paralela intre evenimentul din 1918 si '89, nu comentez, este normal sa avem si noi o zi nationala, dar chiar nu vad motivul de ssarbatoare. Acelasi rahat il inghitim in fiecare zi: un sistem putrezit tinut in priza de parlamentari hodorogiti de vreme, lipsiti parca de idealuri si principii, sistem ghidat mai nou dupa normele europene care ne cam depasesc, cu un zambet inchetat si chiar fals trezirea de dimineata la un loc de munca pe care nu se stie daca maine il mai ai, speram ca poate poate, perioada care vine urmeaza sa fie mai abordabila. Eu chiar nu am motiv de sarbatoare, cu tot respectul pentru vremurile trecute si pentru idealul si principile care au stat la baza acelei uniri, dar nu aprob cele care se intampla de 17 ani intr-o Romanie conrupta, fara personalitate, inghitita de valul de dorinta care se numeste UE si integrarea fortata.   Steaguri prafuite pe stalpi, oameni gri cu zambete inghetate si cu privirea in jos, un concert firav pe ici pe colo dupa modelul socialist, hai sa adunam lumea la un loc, sa le dam sperante, un cod rutier intrat in vigoare parca sa ne distraga atentia de la rahatul in care ne invartim de prea multi ani, scandaluri politice pe marginea unor contracte smechere ale baietilor isteti, o blonda cu multe zerouri dubioase in cont, un Basescu care pozitioneaza armata in zonele cele mai incinse din Afganistan, calorifere prea reci pentru sufletele noastre calde, preturi gigantice la gazele naturale la o putere de cumparare sub o limita decenta, un Nastase care se incapataneaza sa tina capul jos, lipsa de demnitate domnule, un Iliescu care isi tot amana prezenta in procese, il inteleg la varsta lui, un Tariceanu lipsit de forta unui prim-ministru ascuns dupa declaratii abstracte, s.a.m.d. ... compromisuri cu efecte pe termen lung, lipsuri iremediabile, imprumuturi de stil prostesti din "tarile calde"... chiar nu am motiv de sarbatoare. Nu vad motiv de sarbatoare. Nu este doar parerea mea, este parerea prea multora. Cititi totusi rezolutia din 1 dec 1918      Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918 I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre. II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal. III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele: Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus. IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale. V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România. VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni. VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române. VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei. IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.